Muzeul Mihai Eminescu a fost inaugurat la 15 ianuarie 2000, an declarat de Unesco Anul Eminescu.
Prin muzeu, se face trecerea de la spaţiul real al copilăriei – satul Ipoteşti, casa părintească – la spaţiul ideal al vieţii poetului, privită în ansamblu, aşa cum este sugerată de documentele de epocă şi de mărturii despre existenţa lui Mihai Eminescu.
Elementele prin intermediul cărora se face această trecere sunt de ordin spaţial (ordinea şi structura încăperilor prin care se trece), vizual (culoare, lumină, elemente de decor, exponate), sonor (coloană sonoră: muzică, recital, discursul muzeografului).
Bazat pe simbol, stilizat, axat pe viaţa şi opera poetului, muzeul este împărţit în mai multe spații tematice care ilustrează principalele etape din viaţa şi creaţia lui Mihai Eminescu.
Spaţiul cu valenţe simbolice dedicat naşterii, cu elemente ale vieţii rurale şi însemne ale familiei Eminovici, este urmat de cele care reflectă etapele semnificative din traseul vieţii lui Mihai Eminescu:
– studiile la Cernăuţi;
– pasiunea pentru teatru;
– studiile în străinătate (Viena, Berlin);
– momentul Putna;
– camera de lucru;
– perioada ieșeană;
– redacția revistei Timpul.
În sala Castel sunt expuse ilustrări ale operei eminesciene.
Spaţiile expoziţionale din clădirea muzeului includ şi o sală de expoziţii temporare, care poartă, din ianuarie 2001, numele lui Horia Bernea. Horia Bernea a vizitat Ipoteştii în calitate de participant la ediţia din 1998 a Taberei de pictură şi grafică. În iunie 2000, această sală a găzduit o expoziţie Horia Bernea cu tema „Coloana”, iar în iunie 2005 – o selecţie din opera sa.
