Ediția din 2024 a invitat la reflecții asupra acestei „răscruci”, din cele mai diverse perspective pe care participanții să le aducă în dezbatere. Totodată, organizatorii au căutat să circumscrie cadrele organizatorice ale acestei reflecții, printr-un dublu gest de „întoarcere la origini”: propunând, printr-o binevenită asociere cu Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, Ipoteștiul eminescian ca loc de desfășurare al lucrărilor CISR9, respectiv incluzând în programul său o secvență – sperăm – substanțială, dedicată lui G. Călinescu, omagiat în acest an la Memorialul Ipotești, în cadrul sesiunii anuale dedicate exegeților eminescieni: cine mai bine decât Călinescu poate simboliza identitatea reflecției critice și istorice asupra culturii românești moderne, ca model, referință istorică și, totodată, țintă polemică a înnoirilor metodologice, chiar a celor mai recente?

 Conferința a cuprins atât intervenții plenare ale participanților, cât și ateliere, mese rotunde și lucrări pe secțiuni, precum și vizite ghidate ale obiectivelor istorice din zonă și, nu în ultimul rând, o întâlnire cu scriitori contemporani, în ultima zi a manifestării.

Conferința a fost organizată de Universitatea din București, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, gazda conferinței.

Programul conferinței - 🔗