„Tremurul ușor al figurilor și elementelor de lut care prind viață, ecoul unei adieri de vânt în spatele fiecărei mișcări, sentimentul straniu că materia își amintește. Argila – umilă, organică, maleabilă – devine un canal de transformare. Se întinde, se crapă, râde, dansează, suferă și se restructurează. Procesul stop-motion reflectă actul de a da suflare de viață: nu instantaneu, nu fără efort, ci deliberat și plin de grijă, devenind o coreografie a devenirii. Este o expoziție făcută din respirație și pământ, mâini și ochi, din timp care se desfășoară cadru cu cadru. Argila nu este doar substanță, ci un vas al potențialului, o piele a lumii încă legănată de vis. Modelată de degete, încălzită de lumină, purtând urmele fiecărei atingeri, ale fiecărei intenții, fiecărei ezitări. Își amintește că a fost pământ și tânjește să devină. ” (Kassandra Catrinescu)